30 septembre 2008

residence Citeaux


Am stat 10 zile in residence Citeaux si a fost placut. Maine ma mut in Saint Lazare, un cartier de artisti, unde se aude pianul pe strada si toate magazinele sunt pentru instrumente muzicale. Cam in doua saptamani se vor stabiliza lucrurile si in ceea ce ma priveste. Ma simt mai detasata si mai putin fatalista. Mi se pare interesant ca si altii se pierd pe aici ca si mine si de fapt ma surprind ca eu ma orientez destul de bine si nu orbecai aiurea. Mesaj pentru mama: tu ai fost in armata, nu eu :)) Pup

25 septembre 2008

pe meleaguri colorate







In seara asta o sa mancam clatite. Francezii au inventat un praf special pentru clatite, la care nu se mai adauga decat lapte, ca la budinca, eu sunt f sceptica dar sa vedem, cica ies 12 bucati. noi suntem 5 deci probabil o sa mancam cate 2 daca avem noroc si le prajim bine. se pare ca eu sunt printre cele mai bucatarese de aici, mai e Sana care gateste a la tunisie. Italiencele fac paste, ieri am mancat paste cu sos ragoo, probabil nu se scrie asa dar n-am chef sa caut acu :D
Paola locuieste pe Vezuviu si chiar daca pare incredibil, se asteapta din vreme in vreme sa isi ia catrafusele si sa plece in lume ca sa nu fie mancata de lava... Maria Angela e din faimoasa POTENZA, am promis sa nu uit acest oras, dar locuieste la Milano. Sana se citeste Sane, e din Tunisia si am vazut poze de la nunta surorii ei, formidabil si superbe costumele!
In alta ordine de idei, astept sa mi se indice un drum, prin fantzia ori prin romanica, am un feeling ca raman, chiar daca nu e bine sa il zic il zic si gata. dar chiar daca ma intorc, imi dau seama ca n-am facut o gramada de lucruri acasa...
Hai v-am pupat!

19 septembre 2008

... cont

1) cand se apropie cineva de usa si bate… inseamna ca sta cu tine in camera… cel putin in noaptea care urmeaza :))
2) nu uita niciodata sa iei micul dejun... ar putea sa fie masa cea mai diversificata din zi... :D
3) daca azi stai in camera cu 2 japoneze, maine cu 2 poloneze, poimaine cu o elvetianca si cu o americanca si ieri ai stat cu o italianca si o nemtoaica, inseamna :1 ca esti in paris, 2 ca turcu de la intrare are haz si 3 ca ieri am folosit franceza, azi, maine si poimaine engleza si probabil iar o iei de la capat cu franceza
4) traducerea orala si cea a textelor scrise sunt doua domenii cu totul diferite chiar daca nu pare (de la elvetianca ce a terminat masterul la londra o stiu p-asta)
5) inca imi lipseste orange-ul de la munca... c’est la vie!!
6) Invata sa folosesti cat mai mult din resursele oamenilor de langa tine... unii sunt incredibil de destepti.
7) O canapea facuta costa 300 de euro
8) Spontaneitatea imi place cel mai mult
9) N-am gresit venind aici....
10) Misca-te repede si cu cap. nu te mocoshi si vorbeste cu convingere.
11) Pe elvetianca o cheama Lara, pe americanca Sara, pe italianca Olivia, pe una dintre poloneze Elisabeta si pe celelalte nu mai stiu… a, da, mai e Edmond care mi-a zis mare parte din viata lui dar nu mai stiu nici de-a nabii de unde e si pleaca maine, Giulia care m-a invitat la masa dar n-am putut merge, Jamilla, cu care vrea sa se insoare Edmond, pushtiu de 20 de ani de-i zic eu Angel ca e un dulce si imi pare rau dar sub nicio forma nu mai stiu cum le cheama pe japoneze. Plus ca le-am intrebat daca sunt chinezoaice  si nici nu-mi mai amintesc ce carte japoneza am citit :D
12) Daca te-au ajutat altii, ajuta si tu pe cine prinzi.
13) Lucurile facute pe ultima suta de metri poarta semnatura Ana-Maria & co.

16 septembre 2008

Lucruri pe care le invat in “viata de zi cu zi”:

1) oricat de bine organizat ar fi un bagaj la urma tot ai pus prea multe in el si mai poti sa mai arunci din ele asa prin paris pe la metrou sau sa le uiti prin beci
2) cateodata, chiar daca astepti sa intri la un master si sa fii pe culmea lui gauss, faptul de a schimba camera din 2 in 2 nopti te face sa te simti ca un homeless;
3) experimentele sunt bune atata timp cand ai: unde sa stai, ce sa mananci, sanatate, mintea si sufletul cu tine;
4) sanatatea este cea mai importanta;
5) nu te increde decat in pielea ta;
6) tot ce nu te omoara te intareste;
7) imprieteneste-te cu cat mai multi pe unde treci;
8) niciodata nu e bine sa pari disperat;
9) unii se simt foarte bine sa fie afurisiti ;
10) cu cat treci mai mult printr-un lucru cu atat ai impresia ca nu il cunosti ;
11) intuitia nu ma inseala niciodata;
12) familia e cea mai cea!
13) Batranii au avut intotdeauna dreptate chiar daca uneori nu ne place sa recunoastem
14) Unii vorbesc mult si daca ii intrerupi au impresia ca te traumatizeaza
15) Nicio fapta buna nu ramane nepedepsita
16) Cel mai simplu e sa-ti iasa lucrurile din prima
17) Un plan are intotdeauna lipsuri
18) Tre sa iei o sansa atunci cand ti se da nu atunci cand vrei tu
19) Cel mai des oamenii nu iti ofera decat cate o sansa
20) Cand iti vine sa pleci acasa cel mai bine e sa asculti muzica populara, in niciun caz muzica de dezghetat norii
21) De la cei saraci cu duhul sa nu te astepti de la nimic
22) Cand n-ai net iti vine sa aprinzi toate luminile, macar sa le consumi curentul
23) Nu poti sa ceri doar cartofi prajiti la mcdonalds ca se uita aia urat
24) Cea mai buna strategie e sa ai noroc
25) Daca te jeneaza ceva in stanga mai jos de gat, priveste inainte si respira pe gura
26) Pe mine nu ma intereseaza ca Papa e la 30 m de mine cand am de ajuns la internet in 20 min
27) Cand nu-mi merge bine ma doare-n cot de aia care or sa rada de mine
28) Esecul este relativ cand se intrevede la orizont si daca treci de el e un punct depasit.. as ca chestie
29) Cat de buna e stabilitatea...
30) Cand n-ai unde sa te duci, du-te la biserica... yeah...
31) Rasa galbena ne stie dupa Nadia Comaneci, europenii dupa Hagi si in principal lumea crede ca vin din Spania
32) Mai zic maine poimaine...

13 septembre 2008

Mona Lisait


La Paris. Sa fac asa un scurt resume. Am ajuns la auberge, m-am cazat, lasam partea cu caratul bagajelor.. cred ca mai simplu ar fi fost sa le aduc pe jos.., am aflat ca nu-s pe liste la rouen, nici pe cea de la angers, acum incerc la una din multele univ din paris. Oricum, ideea nu era sa merg la una renumita ci sa merg la una la care sa am ce sa invat, sa descopar cate ceva din lumea asta mare. Ce-am descoperit pana acum: in tara asta batranii umplu bibliotecile, nu exista net gratis decat la mec, copiii umbla pe langa parinti cu o libertate de miscare de parca traiesc in rai: azi un pusti imbracat in costum de karate s-a asezat pe drum si s-a inchinat si taica-su l-a asteptat ca deh nu era sa-l intrerupa; niciun gest nu surprinde (unu facea azi gimnastica pe strada cu lapotpul deschis langa si tot azi am vazut in parc o sumedenie de oameni facand un fel de yoga), totul e stiut, vazut, auzit. In orasul asta plin de pietze, nu exista paine simpla, e fie cu masline, fie cu mac, cu alte minunatii si arata formidabil. Sunt terase din 5 in 5 metri, de fapt as putea zice ca printre terase se mai strecoara cate o spalatorie, un magazin, o librarie, o usa verde, una portocalie, un garaj, un hotel... Ieri a venit Papa si s-a strans lumea la Notre Dame. Am fost la Biserica Sf Mihail si Gavril si am vorbit cu preotul. Colega mea de camera (una dintre ele) este balerina si e din Milano. Mi-a lasat nr ei si adresa de mail si cred ca ne vom mai vedea ca vreau s-o vad cu danseaza. Cat despre bagaje, alea rontaite de soareci, am dat azi peste un loc unde se fac canapele si am vorbit sa mi le vada, daca nu poate sa le faca am gasit oricum un loc unde se repara incaltaminte, tot in zona. Cat despre mijloacele de transport, ma voi deprinde repede cu ele, ce daca garile au cate 2 etaje si 100 de iesiri, ce daca liniile de metrou circula pe sub pamant ca ramele... Peste tot sunt parcari pentru 2 rotzi si chiar daca in Franta exista o gramada de locuri de parcare, am vazut o gramada de masini parcate aiurea. Plus resturi adunate si nestranse in locuri vizibile. Plus cersetori. Cu toate astea, ramane Paris. Ma apuc sa-mi traduc licenta. Daca nici dupa asta nu intru, macar voi avea o licenta in 2 limbi. A plus!

06 septembre 2008

pantofii rosii



"Ana va avea douăzeci
de inele pe deget.

cel dintâi i-a fost pus când avea vreo trei luni
lumea era pe atunci lapte dulce
şi-ncăpea într-un sân.

de primul spital îşi aminteşte şi-acum
i-au dat voie să hrănească o pasăre
îi punea firmituri pe pervaz
dimineaţa i se recolta sânge îi spuneau că-l vor da fluturilor
Ana fluturii sunt plăpânzi şi prea albi
au nevoie de roşu pe aripi
era vară toţi îi aduceau îngheţată
numai mama se făcuse deodată
mai tăcută decât păpuşile ei



pe urmă a învăţat să-şi facă singură ceaiul
să spună o rugăciune înainte de somn
să strângă masa să scrie compuneri
să nu uite că ziua cuprinde o noapte o dimineaţă amiaza
şi tabletele din cutia de plastic

la paisprezece ani i s-a spus o poveste
despre stelele care curg în fântâni
să se scalde puţin
doar puţin

în noaptea aceea mama ei a ridicat o biserică s-a închis între ziduri apoi i-a dat foc.
Ana n-a aflat niciodată.

mama Anei coase rochii de mireasă
voaluri atlazuri organza şi perle
în fiecare zi îşi coase câte una pe inimă
rupe capătul aţei cu dinţii şi-l înghite
stomacul ei e un ghem
pe care-şi ascut pisicile ghearele

astăzi mama o să-i cumpere tort
douăzeci de garoafe
şi pantofii roşii pe care i-au văzut în vitrină
îi va cânta la mulţi ani va deschide o sticlă cu vin
la noapte va strânge paharele
şi se va preface-n lupoaică
să strivească iar cerul în colţi"

de Adriana Lisandru

03 septembre 2008