18 décembre 2009

esenta lucrurilor

Un grup de oameni de succes in apogeul carierei lor, toţi având joburi si poziţii de vis, maşini si case au făcut o vizita unui fost profesor din facultate. Discuţia a alunecat treptat spre cat de stresanta si obositoare e viata zi de zi.

Profesorul i-a întrebat daca vor sa bea o cafea buna si s-a întors din bucătărie cu vas mare plin cu cafea si o mulţime de ceşti. Unele erau din porţelan fin, altele din sticla, plastic, unele arătând normal, altele foarte delicate si scumpe, unele cu inserţii aurite, altele cu toarta ciobita, si i-a rugat pe fiecare sa se servească.

Când toţi aveau cate o ceaşca de cafea in mana profesorul le-a zis :

” Daca aţi observat fiecare dintre voi a pus cafea in cate o ceaşca scumpa si fina lăsând ceştile simple si ieftine goale pe masa. E normal sa vreţi ceea ce e mai bun in viata, dar tocmai asta e sursa problemelor si a stresului pe care îl aveţi zi de zi.

Nu contează ce ceaşca ai ales, cafeaua are acelaşi gust. Ceaşca nu adăuga nici o calitate cafelei. In cele mai multe cazuri o face doar sa fie mai scumpa sau in alte cazuri nu putem vedea ce e de fapt înăuntru. Ceea ce aţi vrut voi de fapt a fost cafeaua, nu ceaşca si totuşi inconştient aţi ales cele mai scumpe si bune ceşti. Si apoi aţi început sa va uitaţi la ceaşca celuilalt gândindu-va ca e mai frumoasa decât a voastră.

Viata e ca o cafea buna : jobul, banii, cariera, maşina, casa, hainele, poziţia in societate sunt ceştile. Doar ne ajuta sa ne trăim viata, dar nu sunt VIATA. Hainele pe care le avem, poziţia in societate si banii nu înseamnă viata. Doar ne ajuta sa trăim viata. Nu definesc ceea ce înseamnă viata. Din contra majoritatea oamenilor care au mult, sunt invidioşi pe alţii care au mai mult si nu reuşesc sa se bucure de ceea ce au.

Câteodată concentrându-ne doar pe ceaşca, uitam sa savuram cafeaua.Savuraţi cafeaua, nu ceştile! Cei mai fericiţi oameni nu sunt cei care au cele mai multe lucruri. Cei mai fericiţi oameni ştiu sa se bucure cat mai mult de ceea ce au, acolo unde au, in momentul prezent. Ei fac viata sa fie frumoasa.

http://relaxare.wordpress.com/2009/10/31/te-invit-la-o-cafea-buna-dar-alege-tu-ceasca/

13 décembre 2009

(BNF, Paris)


Nebuneala ieri la Bnf

Ma dusei ieri si eu ca tot omu care vrea sa studieze la bnf cu gandul oare o fi deschis? In ultima vreme ba nimeream luni cand e inchis ba n-aveam permisul; in gandul meu fiind deci ca e inchis in sensul ca nu pot eu sa intru de unde nimeni nu poate. Deci oare o fi cineva la biblioteca imi zisei, de aceasta data inhamata cu permisul cu calculatorul o carte si un articol...
Cand... ce sa vezi? Toti studentii din Paris si nu numai se ingramadisera la bnf! Va jur ca nu exagerez... nu numai scaunele din sali erau extraocupate dar si fotoliile de pe holuri.
In aceasta vreme de razboi n-ai dreptul la mai mult de un fololiu.
Regula numarul 2: daca indraznesti sa te duci sa faci pipi, nu uita sa lasi tot catastiful pe scaun.
Regula numarul 3: daca vrei sa intri in sala de vizionat filme (unde poti pune un film pe calulator si intre timp citi o carte...) nu intra acolo cu tot cu ghiozdan... lasa-l afara, pe fotoliu, intra, cere un film si apoi revino cu tot cu ghiozdan : "Eu sunt deja inauntru"... Evident, eu asta nu aveam de unde sa o stiu ieri. Totul e gandit azi. Ieri am vazut un film... in timp ce ceilalti citeau...
Regula numarul 4: si cea mai importanta, caci este pentru ceilalti: daca vreti sa va inregistrati, nu stati pe langa mine. Nu pot sa ma concentrez, s-a inteles?!
Viata-i grea in conditii de suprapopulare...