30 avril 2010
17 avril 2010
16 avril 2010
Carpenters Close To You
imi place mult piesa asta dar niciodata nu imi amintesc cine o canta... in plus, la bucuresti lucram zi de zi cu charpentiers... dincolo de constructii si de cuvinte frumoase, imi place ideea de trecut.
azi am trecut pe langa o expozitie cu poze din parisul vechi. am schimbat drumul asa ca sa mai diversific viata cea de toate zilele si am descoperit ca stau langa strada pe care odata a intrat in paris napoleon dupa victoria cu austriecii. "rue de charenton" este a 3-a cea mai lunga strada din paris.(foto din galeria lui "giusal")
14 avril 2010
11 avril 2010
Je ne suis pas le gardien de mes secrets : Mr-Pan Tagged // 16 things
cu asta nu vreau sa fiu de acord
je ne suis pas un Phénix... Pas encore // I am not a phoenix... not yet
trebuie sa fac parte din blog aceasta colectie de tot ce putem sa nu fim sau sa fim. mi se pare foarte ingenios
08 avril 2010
07 avril 2010
lunettes de soleil, mocassins et tarte framboise, paris
si domnisoarele astea 2 cu corpuri expresive
05 avril 2010
Lumea in care ma invart
... desi nu in cerc totusi ma invart. odata cu terra si restul corpurilor cosmice sau terestre.
dar sa o luam de la A la Z.
am constatat dupa o foarte usoara inspectare a ultimelor mele post-uri (nu ma refer la postul de paste care a anul asta si-a facut prezenta altfel decat ceilalti ani) ca am o maaaaaaaare colectie de poze. poze de pe flickr: de la lume, pe diverse teme, despre stari de spirit etc si poze de-ale subsemnatei, cu o mica referinta.
si care va sa zica nimic mai mult. o poezioara, o muzichie, nica despre viata cea de toate zilele desi in alte perioade faceam asta zi de zi....
si poate ca tocmai aici este problema...
de prin septembrie, colegul meu de master, cu care impart cursurile de marti, si-a ales ca tema nici mai mult nici mai putin decat: blogul si singuratatea.
n-am sa pretind ca m-a influentat imediat, mult mai tarziu s-a facut legatura cu blogul meu si cu motivele pentru care am un blog. insa cand s-a facut, mi-am dat seama ca blogul meu este mult mai intretinut decat blogurile "populatiei tinta" a respectivului. cireasa de pe gogoasa a venit cand i-a venit colegului in cap sa-mi faca o gluma zicand ca m-a trecut pe lista lui de cititori. evident, nu are ce pricepe, un asiatic vorbitor de franceza intelege cu mare dificultate romana...
nu stau sa-mi analizez acum motivele blogului, m-am obisnuit prea tare cu el. il am din 2006 si deci face parte din memoria mea virtuala, consultabila printrun simplu click.
trecand asadar peste introducerea cuprinzatoare... am sa povestesc cum a fost pastele meu, cu specificatia ca nu mai pun poze pentru ca nu imi merge aparatu'...
trebuie neaparat sa ma laud ca am facut oua rosii si mancarica de cartofi fierti (ca la cuptor) cu carnita si ciorbita (a la di) + vin. am avut 9 invitati: am vorbit, mancat si dansat pe muzica romaneasca, apoi salsa samd. am vb in romana, franceza, spaniola, portugheza si italiana. am facut planuri de iesit, mancat, vorbit si dansat pe cheile senei de indata ce se face cald si pe vaporasele de pe sena pana atunci. am vorbit despre obiceiuri, limbi straine, erasmus, dentisti, pisici, relatii mai vechi si mai prezente, religii, prieteni si la urma am decis sa ne vedem in seara asta la film: alice in wonderland. a fost un paste reusit. evident toata lumea care a trecut prin casa a trebuit sa se spele cu ou rosu si cu ban.
vremea e frumoasa acum la paris, e soare si liniste afara.
voila, pentru a compensa zilele de tacere si pe cele mai putin reusite.
dar sa o luam de la A la Z.
am constatat dupa o foarte usoara inspectare a ultimelor mele post-uri (nu ma refer la postul de paste care a anul asta si-a facut prezenta altfel decat ceilalti ani) ca am o maaaaaaaare colectie de poze. poze de pe flickr: de la lume, pe diverse teme, despre stari de spirit etc si poze de-ale subsemnatei, cu o mica referinta.
si care va sa zica nimic mai mult. o poezioara, o muzichie, nica despre viata cea de toate zilele desi in alte perioade faceam asta zi de zi....
si poate ca tocmai aici este problema...
de prin septembrie, colegul meu de master, cu care impart cursurile de marti, si-a ales ca tema nici mai mult nici mai putin decat: blogul si singuratatea.
n-am sa pretind ca m-a influentat imediat, mult mai tarziu s-a facut legatura cu blogul meu si cu motivele pentru care am un blog. insa cand s-a facut, mi-am dat seama ca blogul meu este mult mai intretinut decat blogurile "populatiei tinta" a respectivului. cireasa de pe gogoasa a venit cand i-a venit colegului in cap sa-mi faca o gluma zicand ca m-a trecut pe lista lui de cititori. evident, nu are ce pricepe, un asiatic vorbitor de franceza intelege cu mare dificultate romana...
nu stau sa-mi analizez acum motivele blogului, m-am obisnuit prea tare cu el. il am din 2006 si deci face parte din memoria mea virtuala, consultabila printrun simplu click.
trecand asadar peste introducerea cuprinzatoare... am sa povestesc cum a fost pastele meu, cu specificatia ca nu mai pun poze pentru ca nu imi merge aparatu'...
trebuie neaparat sa ma laud ca am facut oua rosii si mancarica de cartofi fierti (ca la cuptor) cu carnita si ciorbita (a la di) + vin. am avut 9 invitati: am vorbit, mancat si dansat pe muzica romaneasca, apoi salsa samd. am vb in romana, franceza, spaniola, portugheza si italiana. am facut planuri de iesit, mancat, vorbit si dansat pe cheile senei de indata ce se face cald si pe vaporasele de pe sena pana atunci. am vorbit despre obiceiuri, limbi straine, erasmus, dentisti, pisici, relatii mai vechi si mai prezente, religii, prieteni si la urma am decis sa ne vedem in seara asta la film: alice in wonderland. a fost un paste reusit. evident toata lumea care a trecut prin casa a trebuit sa se spele cu ou rosu si cu ban.
vremea e frumoasa acum la paris, e soare si liniste afara.
voila, pentru a compensa zilele de tacere si pe cele mai putin reusite.
03 avril 2010
Inscription à :
Articles (Atom)