08 décembre 2008

o mica istorisire?

sa reiau de la ariel sau de la le havre?
pe 3 nov am picat in resid pottier, unde a 3-a zi a pus cod la intrare si tot atunci ar fi trebuit sa primesc imagine R u dar nu l-am primit asa ca il astept pana pe 15 dec desi am trimis formularul pe 25 octombrie!!!!! si ne mai plangem de posta romana.
in prima zi deja am auzit romaneste iar ieri am facut cunostinta cu o alta romanca ce studiaza psiho. Sunt multi psihologi in franta, cei mai multi romani pe care ii stiu asta fac.
franta e, zicea o colega de-a mea, "le pays d'accueil"; ce-i drept mie francezii mi se par sufletisti si invatati sa fie toleranti. pornesc cu idei bune in lumea asta, nu inteleg cum fac de sunt asa de multi depresivi in tara asta.
la paris 13 se planteaza copacei, se pare ca este ceva nou; ma bucura, nu e cea mai frumoasa universitate, dar probabil nici cea mai urata.
camera e binevenita, asta e primul cuvant care imi trece in cap, nu stiu de ce nu-mi vine sa platesc chiria.. ce repede ne invatam cu pretentiile :)) adica n-am nimic cu camera in sine dar vine Craciunul si vreau sa ajung la londra :P
ii astept pe ai mei, &co in limbaj pitoresc, in weekend incep sa le fac programul.
sunt mandra de diana ca a rezistat 3 saptamani fara internet!
copiii sunt adorabili, nu pentru ca bunicul bunicului lui Lou a avut prima motocileta care a existat pe pamantul asta si nici pentru ca Benjamin este asteptat la usa de propriul bodyguard si acasa are o tanti care ii pregateste masa si alta care il pune la culcare, ci pentru ca sunt sclipitori si vorbesc o franceza pura desi au radacini din cele mai diferite: braziliene, poloneze, engleze, americane, japoneze sau mai stiu eu ce.
Dolto, Lacan si Winnicott- ce voi buchisi eu de acum incolo; pe Dolto din interes, pe Lacan din curiozitate si pe Winnicott, macar de nevoie.

1 commentaire:

emi a dit…

adica ma astepti pe mineeeeee!