09 décembre 2007

am trait 2 zile ca pentru ultima oara

dupa ce am vazut "if only" parca sau cum s-o numi.
mi se pare fantastic sa iti incepi viata,si aici tata freud ma da in gat, scuzati exprimarea, ca de fapt imi propusesem sa zic ziua (ce mare chestie actul asta ratat, hm tre sa-l iau la puricat). asa. ce ziceam?
m-am trezit ieri dimineata si nu m-am gandit daca e sambata sau vineri, ci cum sa imi organizez ultima zi din viata mea. si nu, nu este o chestie de genul "cum ar fi daca ai fi o ciuperca", prietenii stiu de ce (naspa faza asta din urma, uite cum am exclus o bucata din marele popor care imi citeste blogul :)) ) si nici de genul "cum ar fi daca ai manca un nas"? pentru neinitiati, acestea 2 sunt niste exemple de intrebari pe care mi le pun, nu dupa ce ma droghez, ci dupa ce... bang, reflectez! si imi cam vin idei din astea, rezulta ca reflectez destul. e o chestie buna asta cu reflectatul? Nu, hello! daca asta ar fi ultima zi din viata mea, inseamna ca am epuizat-o reflectand... c'est quandmeme triste, vorba cuiva.
si ma trezii, ziceam, cu motivanta, remarcati legatura cu postul anterior, eah!!, ashea, si ma trezii, ziceam, cu motivanta idee de a trai ca pentru ultima zi din viata. aici se vede diferenta dintre experimentul de laborator si ala in mediu natural, sau nu se vede, da' io o vad in capu' meu :I
plecai la ploiesti, unde poti sa te pitesti, il vazui pe tata, simpaticu' si-mi zisei in cap, iara, hm aduce a reflectie... c'est involontaire, kmeme!! si-mi zisei ca fata, ce dreaq ai crescut asa, de se uita tata la tine ca la fii-sa aia mare. bai, tata, bai!
acasa mama tuna ca nu gaseste nush ce manusa, de parca numai de aia nu-mi pasa mie in ultima zi din viata mea :( o stransei in brate, ca sor'mea, tzuca mea de care sunt asa de mandra, ea institui stransu' mamei in brate, reconfortantul strans in brate. pe mine nu ma strange, da am io grija sa-i fac orele alea in care stau acolo lipicioase. io stiu ca de fapt ii place :)) ce evil suna asta, ca la barbatii aia care cred ca dreaq ce batai le dau ei la "muieri" (ce incantata ar fi profa mea de latina dintr-a 9, tot ea ne zise sa nu ne jenam sa zicem "cur" :)) ) numai rau nu le face... de fapt, ele sunt excitate! boilor, cine v-a mintit?! nu nu, voi sunteti de fapt niste victime. dar sa nu deviez!
ce-am aflat? ca si in ultima zi ( experiment de laborator totusi) am nevoie sa dorm, si chiar la pranz, ca statui sa vad filmu pana la 2 noaptea parca, asa da... ca am nevoie sa ma uit la papucii oamenilor in metrou, revenii la bucuresti, uitaii sa zic, sa ma holbez in geamu din metrou la ... la mine incercand sa surprind ce se ascunde sub gandurile mele noi, si o gramada de lucruri marunte...
si nu m-am grabit, asa cum m-am asteptat, pe seara am constatat ca nu m-am grabit ci am rasuflat incet si calm, lasand aerul sa isi urmeze traseul cu care era obisnuit, si am privit lucrurile relaxat, incercand sa nu imi reprosez nimic din ceea ce inseamna mici greseli, am incercat si de fapt mi-as fi dorit ca experimentul sa fi fost mai real, motivatia sa fi fost mai puternica, as fi putut face mai multe!
a, as lua europa la picior, deviza mea pe perioada asta... e o prostie sa iti inchipui ca apoi ar fi mai putine lucruri care te-ar mai putea motiva? sa ce? sa traiesti, sa ai visuri, sa vrei ceva pentru care sa iti luceasca ochii ca la aia beti?...
a, da, azi am incercat acelasi experiment, o sa-l fac si maine ca si cum nu l-as mai fi facut si azi, daca aflu maine ca urmeaza sa mor, o sa apara efectul de salienta?!

Aucun commentaire: